Hep

Entecavir vs Adevofir la pacientii cu Hepatita B cu decompensare hepatica

O comparatie efectuata intre Entecavir (Baraclude) si Adefovir (Hepsera) a demonstrat eficacitatea superioara a entecavirului in cazul pacientilor cu hepatita B si decompensare hepatica.

In numarul din iulie 2011 al revistei Hepatology, Yun-Fan Liaw si colegii au publicat un studiu in care este evaluata eficienta administrarii entecavirului si a adefovirului bolnavilor de hepatita B care manifesta decompensare hepatica (aceasta se refera la inabilitatea ficatului de a functiona corespunzator, de cele mai multe ori din cauza cicatrizarii excesive – fibroza sau ciroza avansata).

In numeroase studii s-a constatat ca rata de supravietuire la 5 ani a persoanelor cu HVB si ciroza decompensate este cu mult mai scazuta decat a celor cu ciroza compensata (14%-35% vs 80%-86%). In general, interferonul se considera contraindicat persoanelor cu decompensare hepatica din cauza riscului de aparitie al unor efecte adverse grave,

Entecavirul s-a dovedit a avea un raspuns virologic si biochimic superior dupa 48 de saptamani de tratament, in comparatie cu lamivudina si adefovir, pe pacientii nucleoside-naivi, inclusiv cei cu fibroza avansata si ciroza.

Factorii care au stat la baza studiului sunt numerosi:

* Rata mare de rezistenta la lamivudina

* Eficacitatea inferioara a adefovirului si riscul ridicat de toxicitate asupra rinichilor

* Noile directii de interventie care recomanda inceperea tratamentului pe cat de curand posibil in cazul pacientilor cu decompensare hepatica;

* Lipsa studiilor comparative cu privire la eficienta entecavirului in randul pacientilor cu decompensare hepatica.

In studiul mai sus metionat, pacientii cu hepatita cronica B si cu decompensare hepatica au fost selectati aleatoriu sa primeasca 1.0 mg /zi entecavir sau 10 mg/zi adefovir, ambele administrate oral, o data pe zi. Doza de adefovir a fost selectata astfel intrucat studiul includea si pacienti carora le fusese administrate lamivudina, si pacienti care nu fusesera supusi nici unul tratament anterior. Desi studiul s-a efectuat pe o perioada de 96 de saptamani, eficacitatea tratamentelor a fost remarcata si raportata inca din saptamana 48.

Pentru a analiza siguranta tratamentului, s-au supravegheat:
* Efecte adverse (usoare sau serioase)
* Intreruperea tratamentului din cauza efectelor adverse
* Deces
* Carcinoma hepatocelular
* Insuficienta renala
* Cresteri accentuate ale enzimelor hepatice

Obiectivele tratamentului:
* reducerea incarcarii virale (AND VHB) pana in saptamana 24
* schimbarea semnificativa a incarcarii virale pana in saptamana 48
* proportia de subiecti a caror viremie AND VHB < 300 copii/ml
* normalizarea transaminazelor
* imbunatatiri in valoarea bilirubinei totale, albuminei si trombocitelor
* imbunatatirea scorurilor MELD (Model for End-Stage Liver Disease)
* imbunatatirea statusului CTP (Child-Turcotte-Pugh).

Cine a constituit esantionul:
Incepand cu 2003, au fost recrutati 191 de participanti din 52 de localitati din lumea intreaga si urmariti timp de 96 de saptamani. Toti subiectii aveau hepatita B cu decompensare hepatica. 35% prezentau rezistenta la lamivudina. Participantii au avut AG HBs detectabil pentru cel putin 6 luni.  54% au avur AG HBe pozitiv.

Nivelul mediu al viremiei a fost de ordinul zecilor de milioane, valoarea transaminazelor a fost de cel putin 15 ori mai mare decat normalul (in medie, de 99,6 ori mai mare), creatinina mai jos de 2,5mg/dl, CTP mediu de 8,6 si fara mase in ficat care sa sugereze carcinom hepato cellular. Au fost exclusi pacientii cu coinfectie cu HIV, hepatita C si hepatita D.

Cu exceptia unor participanti care fusesera sub tratament cu lamivudina, restul n-au mai fost subiectii tratamentului nucleoside/nucleotide. 35% din prima categorie au dezvoltat rezistenta la lamivudina. Tratamentul cu lamivudina a fost interrupt inainte de administrarea entecavirului si adefovirului.

Rezultate:
* Viremia
Subiectii pe entecavir au avut o scadere mai accentuate a viremiei decat cei pe adefovir. In saptamana 24, viremia a scazut la 49% dintre pacientii pe entecavir, comparative cu 16% la cei pe adefovir. In saptamana 48, procentele au fost de 57% pentru entecavir, 20% pentru adefovir.

* Rezistenta la medicatie
Din cei 37 de pacienti (5 pentru entecavir, 32 pentru adefovir) ce indeplineau criteriile de selectie pentru a fi testati pentru rezistenta la medicatie, nici unul nu a prezentat rezistenta dupa 48 de saptamani. Testele de rezistenta au continuat. 3 din 5 pacienti au demonstrate rezistenta la entecavir dupa 144 de saptamani de utilizate. 6 din 27 pacienti au manifestat rezistenta la adefovir dupa cum urmeaza:
2 pacienti – intre saptamanile 48-96
2 pacienti intre saptamanile 96-144
2 pacienti – dupa 144 saptamani

* Normalizarea transaminazelor
Participantii cu entecafir au manifestat o normalizare a transaminazelor intr-un procent semnificativ mai mare decat cei pe adefovir. Acest aspect s-a manifestat atat in saptamana 24, cat si in saptamana 48.

* Negativarea AgHBe si seroconversia
In saptamana 24, Negativarea AgHBe si seroconversia s-au dovedit a fi mai frecvente in randul pacientilor cu adefovir, dar pana in saptamana 48 proportiile au devenit comparabile intre adefovir si entecavir. 5 subiecti care au luat entecavir au avut AgHBs negative pana in saptamana 48, comparativ cu nici un subiect din cei care au luat adefovir.

* Micsorarea scorurilor MELD si CTP
Ambele grupuri au manifestat scaderi ale scorurilor. In saptamana 48, scorul MELD al celor cu entecavir era cu -2,6 fata de media initiala, iar la cei cu adefovir scorul a scazut cu 1,7 fata de media initiala. Diferenta a fost eplicata si prin faptul ca scorurile MELD initiale au fost mai mari la cei pe entecavir, decat la cei pe adefovir.
Aproximatv 2 treimi din ambele grupuri au manifestat fie o imbunatatire, fie o stabilizare a scorului CTP. Aproximativ o treime din fiecare grup a manifestat o reducere de minim 2 puncte a scorului CTP.

* Functiile hepatice
Pana in saptamana 48, ambele grupuri au manifestat imbunatatiri in functiile hepatice: bilirubina, timp de coagulare, albumina si trombocite. Gradul de imbunatatire a fost similar in cele doua grupuri.

* Efecte adverse
Gravitatea efectelor adverse a fost similara in cele doua grupuri. Cele mai des raportate au fost insuficienta hepatica sau complicatii in ciroza decompensate, dupa cum era si de asteptat.

* Carcinom hepatocelular
Ratele de CHC au fost de 12 % (12 din 102) in cazul celor tratati cu entecavir si 20% (18 din 89) in cazul celor cu adefovir. Intervalul de timp in care s-a dezvoltat CHC nu a variat la cele doua grupuri.


Concluzia studiului:

Entecavirul este superior adefovirului in diminuarea viremiei si normalizarea transaminazelor in 48 de saptamani de tratament.

Studiul a fost prezentat pentru prima data in 2009 la A 60-a intalnire Anuala a Asociatiei Americane pentru Studiul Bolilor Hepatice. In 2010, studiul a stat la baza deciziei institutiilor din USA de a introduce entecavirul pe lista medicatiei aprobate pentru pacientii cu hepatita cronica B cu decompensare hepatica – un segment de pacienti dificil de tratati.

Sursa:
http://www.hivandhepatitis.com/hbv-treatment/approved-hbv-drugs/3102-entecavir-vs-adefovir-in-hepatitis-b-patients-with-liver-decompensation

Publicat la data: 03/09/2011 | Articole Hepatita